Corpul, Mintea și Limbajul

Trei dimensiuni ale aceluiasi exercitiu de prezenta

Când am început sa practic Aikido, veneam dintr-o lume în care expresia trecea prin scena, prin personaj si prin text. Sunt actrita profesionista, absolventa a Facultatii de Litere, Catedra de Teatru din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, si am lucrat în teatru, film si televiziune, inclusiv ca actrita angajata a Teatrului National din Cluj.

Dupa mutarea la Bucuresti, am simtit nevoia sa explorez o alta forma de prezenta si, în 2003, am început sa practic Aikido la clubul Dan Aikido, sub îndrumarea lui Shihan Dan Corneliu Ionescu, Presedintele Federatiei Române de Aikido. Acolo am devenit instructor si, ulterior, antrenor licentiat al Scolii Nationale de Antrenori. În 2009, împreuna cu colegii mei, Florina Raduca, Tiberiu Aluas si Rares Bârsan, am fondat Clubul Sportiv Kazumi, unde am avut bucuria sa formam elevi de toate vârstele.

Anii petrecuti în ambele domenii m-au condus firesc catre o întelegere profunda: atât teatrul cât si Aikido-ul antreneaza acelasi lucru, dar prin instrumente diferite. Un antrenament complet pentru viata înseamna lucrul simultan cu corpul, mintea si limbajul — cele trei canale prin care intram în contact cu lumea, cu ceilalti si cu noi însine.

Ce au în comun Aikido si Teatrul?

Conflictul. Fara conflict, nu exista poveste. Orice basm, piesa de teatru, scenariu sau roman se naste dintr-o tensiune — dintr-o nevoie de rezolvare.

La fel si în artele martiale: fara confruntare, nu ar exista practica.

Dar daca teatrul ne învata sa deslusim conflictele prin cuvânt si imaginatie, Aikido ne învata sa le întâmpinam cu tot corpul, cu prezenta si miscare.

Ambele ne ofera un spatiu sigur de explorare — al mintii, al trupului si al relatiei cu celalalt.

Principii din Aikido aplicabile în Arta Actorului

MA - AI Distanta Optima

Una dintre valorile fundamentale ale Aikido-ului este Ma-Ai – notiunea de „distanta optima”.

În sensul cel mai concret, Ma-Ai înseamna pozitionarea fata de partenerul de antrenament sau fata de un potential atacator. Aceasta distanta variaza în functie de mai multi factori: tipul de tehnica aplicata, nivelul nostru de experienta, citirea intentiilor celuilalt, pozitionarea în spatiu sau chiar în ierarhie.

Aceeasi idee se regaseste, surprinzator sau nu, si în teatru.

Ma-Ai scenic înseamna distanta dintre personaje — atât fizic, cât si emotional sau simbolic. Într-o scena tensionata, un personaj poate pastra distanta pentru a exprima frica, ostilitatea sau superioritatea. Într-un moment de reconciliere, apropierea devine fireasca, încarcata de vulnerabilitate sau dorinta.

Actorii învata sa foloseasca aceasta distanta în mod constient, nu doar pentru claritatea vizuala a scenei (de exemplu, pentru a nu aglomera spatiul inutil), ci si pentru a sustine dinamica relatiei dintre personaje.

Ma-Ai devine astfel nu doar un instrument de siguranta, ci si unul de expresie.

Mai mult, aceasta distantare poate fi înteleasa si în termeni de ritm:

În Aikido, apropierea sau retragerea de partener tine si de citirea ritmului celuilalt, de armonizarea cu energia sa. La fel, în teatru, un actor antreneaza ritmul replicilor, al pauzelor, al respiratiei comune, pentru ca scena sa „curga” cu adevar.

La curs, exploram acest principiu în mod concret, atât pe saltea cât si în lucrul pe text.

Dupa exercitii de miscare în care cautam distanta optima fata de partener, lucram monologuri sau dialoguri în care participantii sunt invitati sa testeze cât de mult conteaza pozitionarea fizica în sustinerea unui conflict. Descoperim împreuna ca o replica spusa de la o distanta mare poate avea un impact complet diferit fata de aceeasi replica rostita de aproape si invers.

Atelier Anti-Bullying la Clubul Dumkan Dojo, la invitatia lui Sensei Sabin Dumitrescu - 10 aprilie 2025

Irimi si Tenkan – între Confruntare Directa si Ocolire Creativa

Un alt principiu fundamental în Aikido este felul în care alegem sa raspundem unui conflict: Irimi sau Tenkan.

Pe scurt, Irimi este patrunderea directa — intrarea în linia atacului, confruntarea frontala, cu asumare si prezenta totala. În schimb, Tenkan este pivotarea, rotirea — evitarea impactului prin redirectionare, ocolire, adaptare fluida.

Acesti doi poli ai reactiei sunt perfect comparabili cu cele doua tipuri de gândire descrise de Edward de Bono:

Gândirea verticala (Irimi) este logica, liniara, frontala. Mergi direct spre esenta, cauti solutia „cea mai buna” pe drumul cel mai scurt.

Gândirea laterala (Tenkan) presupune ocoluri, perspective alternative, solutii neobisnuite — uneori paradoxale — care schimba complet felul în care privim problema.

În teatru, acest balans este esential.

Uneori personajul merge „drept la tinta”, îsi exprima clar intentiile, rabufneste, ataca. Alteori, subtextul vorbeste mai mult decât cuvintele, iar conflictul se deruleaza subtil, pe dedesubt, prin sarcasm, joc, ironie sau tacere.

Un actor bun învata sa le stapâneasca pe amândoua: Irimi-ul expresiv, când emotia trebuie sa izbucneasca în fata, si Tenkan-ul scenic, când tensiunea se joaca în spirale, în sugestii, în ceea ce nu se spune.

La curs, exersam aceste doua abordari inclusiv în lucrul cu textul dramatic.

Aceeasi replica poate fi rostita ca o afirmatie taioasa, ca un atac frontal (Irimi), sau ca o întrebare insinuanta, un gest ocolitor (Tenkan). Am descoperit împreuna ca modul în care alegi sa te apropii de celalalt, fizic si emotional, defineste natura conflictului si forta momentului scenic.

Dona Juana de Radu Stanca, regia Livia Tulbure Guna, foto Nicu Cherciu

Kokyu – respiratia ca sursa de forta si prezenta

Unul dintre cele mai rafinate si importante principii în Aikido este Kokyu — respiratia.

Dar nu vorbim aici doar despre respiratia fiziologica, ci despre respiratia ca flux de energie, ca moment de aliniere între corp si intentie, ca ritm al actiunii.

În Aikido, atunci când executi o tehnica eficient, simti ca miscarea „respira” prin tine. Când respiratia e blocata, miscarea devine fortata, artificiala. Când respiri profund si constient, corpul capata suplete, claritate si forta.

Kokyu înseamna si capacitatea de a genera forta printr-un gest fluid, conectat cu solul, cu partenerul si cu centrul propriu.

Exact la fel, în teatru, respiratia este poarta dintre interior si exterior.

Vocea se naste din respiratie, dar nu e doar un fenomen fizic. O replica bine rostita, încarcata de emotie, nu vine doar din diafragma, ci dintr-un loc adânc, autentic. Actorul respira nu doar aer, ci emotie, intentie, tacere.

O pauza bine respirata poate spune mai mult decât o tirada. O scena care respira e o scena vie.

În curs, propun un exercitiu simplu si revelator:

Începem cu exercitii de respiratie în tacere, urmarind cum corpul se linisteste, se deschide, cum mintea devine mai clara. Apoi, trecem la exercitii de miscare si, în paralel, la texte spuse pe o respiratie — pentru a observa câta intentie încape într-o singura suflare.

Participantii au revelatia ca, de fapt, când corpul si respiratia sunt aliniate, nu mai e nevoie sa „joci” — adevarul se instaleaza singur în cuvânt si gest.

Atelier Anti-Bullying Clubul Reiwa - 15 martie 2025

De la sala si scena, la viata de zi cu zi

Poate parea ca teatrul si Aikido-ul sunt practici izolate, rezervate doar scenei sau dojo-ului. Dar adevarul e ca principiile din ambele discipline sunt instrumente de navigare în viata.

Fiecare dintre noi se confrunta, zilnic, cu forme de conflict — fie ca sunt vizibile sau subtile, directe sau mocnite.

În Aikido, învatam sa întâmpinam conflictul fara agresivitate, fara frica si fara pasivitate. Învatam sa pastram centrul, sa citim intentiile celuilalt, sa ne pozitionam în spatiu în asa fel încât sa nu alimentam tensiunea, ci sa o transformam.

În teatru, învatam sa ascultam cu adevarat, sa raspundem constient, sa folosim corpul, vocea si cuvântul pentru a construi relatii autentice.

Aceste abilitati se transfera firesc în cotidian.

Într-o discutie tensionata, alegi sa aplici un Irimi, adica sa spui ce ai de spus cu claritate, dintr-un loc de stabilitate interioara. Alteori, un Tenkan, o pivotare eleganta, o gluma, o reformulare poate debloca o situatie care parea închisa.

Ma-Ai devine, în afara dojo-ului sau a scenei, capacitatea de a sti când sa te apropii de cineva si când sa lasi spatiu.

Gândirea laterala devine aliatul tau când realitatea cere solutii noi, nu doar reactii automate.

Prin antrenamentul corpului, al mintii si al limbajului, ne exersam prezenta si flexibilitatea interioara. Ne cultivam raspunsuri, nu reactii. Iar asta este, în fond, una dintre cele mai valoroase forme de libertate personala.

Un antrenament complet pentru viata

Atât Aikido, cât si teatrul, sunt forme de practica vie. Dincolo de tehnici, reguli sau stiluri, ele ne învata cum sa fim prezenti: în corp, în cuvânt, în relatie cu celalalt. Ne învata ca raspunsul la conflict nu e întotdeauna forta, ca uneori e mai valoros sa asculti decât sa vorbesti, ca distanta potrivita poate salva un moment, iar o respiratie buna poate schimba o întreaga conversatie.

Lansam un nou curs pentru adolescenti, un spatiu de explorare în care antrenam corpul, mintea si limbajul atât pentru o buna pozitionare în relatii, cât si pentru a gestiona conflictele sau a ne apara contra bullying-ului fizic, verbal si emotional.

Cursul se va desfasura o data pe saptamana, timp de cinci saptamâni, la sala Federatiei Romane de Aikido.